Ştiinţă

Cunoscută pentru imaginile sale de succes ale găurilor negre supermasive M87* în 2019 și Săgetător A* în 2022, echipa Event Horizon Telescope (EHT) a făcut progrese semnificative în observațiile de înaltă rezoluție de pe suprafața Pământului. În noul experiment, oamenii de știință au folosit interferometrie de bază foarte lungă (VLBI) la o lungime de undă de 0,87 mm, ceea ce corespunde unei frecvențe de aproximativ 345 GHz – care nu a mai fost niciodată folosită în astfel de observații.

Experimentul a implicat mai multe observatoare, inclusiv ALMA (Atacama Large Millimeter/submillimeter Array) și APEX (Atacama Pathfinder EXperiment) din Chile, telescopul IRAM de 30 de metri din Spania, NOEMA (Northern Extended Millimeter Array) din Franța, precum și Groenlanda Telescop și submilimetru în Hawaii. Folosind această abordare, a fost posibil să se obțină o rezoluție unghiulară fără precedent de 19 microarcosecunde, care este cea mai mare valoare pentru observațiile de la sol. Această descoperire extinde semnificativ orizonturile studierii unor astfel de obiecte complexe precum găurile negre.

Pagini: 1 2 3

Pi este una dintre cele mai semnificative constante matematice, găsită în domenii care variază de la geometria cercurilor până la teoria relativității a lui Albert Einstein. De asemenea, este legat de principiul incertitudinii Heisenberg din mecanica cuantică. Mai recent, în timp ce lucrau la teoria corzilor – care încearcă să explice interacțiunile particulelor de înaltă energie – cercetătorii au descoperit accidental o nouă reprezentare consistentă a acestui număr irațional. Pi (π) este irațional și infinit, ceea ce face ca calculul să fie o sarcină dificilă. Recordul actual pentru cele mai cunoscute cifre ale lui Pi este de 105 trilioane, datorită algoritmului Chudnovsky folosit de echipa Solidigm. Una dintre metodele tradiționale de calcul este formula Machin, bazată pe tangente la arce.

Arnab Priya Saha și Aninda Sinha de la Institutul Indian de Științe, care studiau în primul rând teoriile legate de unificarea electromagnetismului, gravitației și forțelor nucleare, au găsit în mod neașteptat o nouă modalitate de a calcula Pi. Cercetările lor s-au concentrat pe interacțiunea dintre teoria corzilor-cuantică, unde corzile sunt considerate elementele de bază ale materiei din Univers. În procesul de optimizare a calculelor, ei au descoperit că noua lor formulă ar putea fi, de asemenea, utilizată cu succes pentru a determina valoarea lui Pi. „Nu ne-am propus să calculăm pi, dar am fost plăcut surprinși de descoperirea noastră”, spune Sinha.

Pagini: 1 2

Cercetările recente de la Relativistic Heavy Ion Collider (RHIC) au condus la descoperirea a 16 particule antihiperhidrogen-4, cele mai grele nuclee de antimaterie cunoscute până în prezent. Acest lucru ar putea avea un impact semnificativ asupra înțelegerii asimetriei materie-antimaterie, care rămâne unul dintre cele mai mari mistere din cosmologie. Pe baza Modelului Standard, la începutul Universului, după Big Bang, a existat o „supă de plasmă” formată din cantități egale de materie și antimaterie. Antimateria a fost prezisă teoretic în 1928 de către fizicianul Paul Dirac, care a introdus conceptul de antielectroni.

Toate particulele fundamentale familiare au echivalentele lor în oglindă – antiparticule. Se presupune că materia și antimateria s-au format în proporții egale în momentul Big Bang-ului, dar nu au fost complet distruse. „Deși antimateria are aceleași proprietăți ca și materia, cu excepția sarcinilor electrice opuse, existența ei într-un univers stabil ridică întrebări”, spune fizicianul Junlin Wu din China. În ciuda simetriei teoretice, Universul real arată încă o dominație a materiei, ceea ce provoacă oamenii de știință să înțeleagă motivele acestui dezechilibru.

Pagini: 1 2 3

Pe 6 septembrie 2024, la ora 04:44, ora Moscovei, avionul spațial secret chinez și-a încheiat misiunea, întorcându-se de pe orbită. Vehiculul, cu informații limitate despre funcțiile sale, a petrecut 268 de zile pe orbită, aproape de misiunea sa anterioară de 276 de zile. Întoarcerea sa a fost raportată de agenția de presă chineză Xinhua.

La bordul dispozitivului nu se aflau astronauți; În timpul zborului, a efectuat mai multe teste, inclusiv transferuri orbitale și lansarea de cubesats. Dispozitivul, care are dimensiuni și scop similare cu americanul X-37B, a fost lansat pe 14 decembrie 2023 de la Centrul de Lansare Sateliți Jiuquan. Este de remarcat faptul că procesul de returnare a fost destul de rapid și a avut loc la numai șapte luni de la returnarea anterioară.

Pagini: 1 2 3

Un eveniment important a avut loc în lumea științifică – a fost introdus primul ceas nuclear, care promite să revoluționeze metodele de măsurare a timpului. Acest proiect de pionierat, dezvoltat de experți de la Institutul Comun pentru Astrofizică de Laboratoare (JILA) în colaborare cu alte grupuri de cercetare, deschide noi posibilități în domeniul cronometrajului.

Potrivit fizicianului Jun Ye, avantajul ceasurilor nucleare este acuratețea lor incredibilă – ele sunt capabile să mențină ora corectă timp de miliarde de ani fără pierderi vizibile. Noul dispozitiv folosește materie bazată pe nuclee de toriu, ceea ce facilitează reglarea acestuia cu ajutorul laserelor. Acest lucru îl face mai stabil și mai fiabil decât ceasurile atomice existente.

Pagini: 1 2